Revista Presei 9 noiembrie 2011

Sumar

POLITIC - Geoanã: ªovãielnicul de mine l-a fãcut om pe Ponta. Ponta: îmi dau demisia dacã partidul îl iartã pe Geoanã

'Victor Ponta ameninã sã taie cu bomfaierul ºansele PSD de a reveni la guvernare', a susþinut ieri, preºedintele Senatului, Mircea Geoanã, la Relitatea TV. El l-a atacat pe socrul lui Ponta, senatorul Ilie Sârbu, fãcându-l mincinos, iar pe Ponta l-a fãcut responsabil pentru o cãdere viitoare a USL în sondaje. În replicã, Ponta a declarat la B1 TV cã, dacã vreun for al partidului îi va acorda clemenþã lui Geoanã, îºi va da demisia din funcþia de preºedinte ºi va convoca congresul formaþiunii.
'Decizia BPN a fost foarte clarã, eu nu voi accepta niciodatã sã nu aplic o decizie a BPN, nu fac niciun pas înapoi. Mergem mai departe cu cele douã lucruri, înlocuirea lui Geoanã cu Corlãþean (în fruntea Senatului- n.red.) ºi deja am sesizat Comisia de Integritate Moralã a PSD', a declarat Ponta, citat de Evenimentul zilei.
El a adãugat cã preºedintele Senatului a pierdut sprijinul politic al ambelor partide din USL ºi cã din câte ºtie nici actuala putere nu îl sprijinã, în mod oficial, pe Mircea Geoanã.
Dacã excluzi pe Geoanã, nu îl excluzi doar pe Geoanã, ci ºi ceea ce reprezintã el în partid, în afara partidului. Zestrea electoralã a PSD se micºoreazã, a declarat Mircea Geoanã.
- Geoanã: ªovãielnicul de mine l-a fãcut om pe Ponta. Ponta: îmi dau demisia dacã partidul îl iartã pe Geoanã (Evenimentul zilei)


POLITIC - Culmea tupeului în Parlament: ºeful Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei face, împreunã cu doi colegi, schema 'Butoane în grup'

Marþi, Camera Deputaþilor, sesiunea de vot final. Trei parlamentari PSD - Ana Gheorghe, Ion Dumitru ºi Ioan Stan - fiecare stând singur în bãnci, unul în spatele celuilalt, se întrec în a vota de mai multe ori ºi în locul colegilor lor absenþi.
În clasament se remarcã rapid Ioan Stan, care dã dovadã de o dexteritate demnã de invidiat, votând, în doar zece secunde, pentru o singurã lege de nu mai puþin de trei ori ºi folosind trei cartele diferite. Ana Gheorghe ºi Ion Dumitru rãmân la varianta clasicã a votului la douã mâini.
Culmea este cã, Ioan Stan, campionul votului la douã mâini cu trei cartele, este chiar preºedintele Comisiei parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii din Camera Deputaþilor.
Preocupat de votul solicitant, deputatul PSD nu a vãzut cã este filmat. A observat însã colegul sãu de partid Florin Iordache care l-a avertizat. Surprinzãtor însã, Ioan Stan nu ºi-a revizuit comportamentul. El s-a ridicat din banca pe care o ocupa în rândul rezervat PSD ºi s-a mutat pe un loc unde de obicei stau deputaþii liberali. A votat pentru el de douã ori, iar apoi crezând cã a scãpat de supraveghere a recidivat folosind cele trei cartele pe care le avea la el.
Rãmaºi la locurile lor, Ana Gheorghe ºi Ion Dumitru au continuat procedura de vot la douã mâini pânã la finalul ºedinþei.
- CULMEA TUPEULUI ÎN PARLAMENT: ºeful Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei face, împreunã cu doi colegi, schema 'BUTOANE ÎN GRUP' (Gandul)


ECONOMIC - Adevãrul despre investiþiile statului: au scãzut cu 60% în S1 ºi au tras în jos PIB-ul

Investiþiile publice reale din semestrul I au reprezentat numai 1,6% din PIB, în timp ce guvernul se laudã cu 6,4%.
Mult-aºteptatele investiþii noi finanþate ºi recepþionate de stat în prima jumãtate a acestui an, care ar fi trebuit sã impulsioneze economia s-au pãbuºit în realitate cu aproape 60% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut dupã standardele europene de evidenþã bugetarã (ESA 95), avertizeazã Consiliul Fiscal.
Aceastã cãdere aratã cã de fapt Guvernul nu a fãcut în mare parte decât sã achite facturi restante din anii trecuþi, legate de investiþii care au contribuit la PIB în anii trecuþi. De asemenea, aratã de ce nu se simt în economie investiþiile cu care se laudã autoritãþile ºi reflectã inclusiv impactul companiilor de stat care ºi-au restrâns bilanþurile în crizã.
Imaginea contrasteazã puternic cu datele oficiale prin care Guvernul clameazã o creºtere de circa 30% a cheltuielilor de investiþii în semestrul I.
- Adevãrul despre investiþiile statului: au scãzut cu 60% în S1 ºi au tras în jos PIB-ul (Ziarul financiar)



Continua

EDITORIAL Rocada
POLITIC Geoanã: ªovãielnicul de mine l-a fãcut om pe Ponta. Ponta: îmi dau demisia dacã partidul îl iartã pe Geoanã
Culmea tupeului în Parlament: ºeful Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei face, împreunã cu doi colegi, schema 'Butoane în grup'
ECONOMIC Adevãrul despre investiþiile statului: au scãzut cu 60% în S1 ºi au tras în jos PIB-ul
RCA se va scumpi din nou din 2012
SOCIAL Unui bãtrân i s-a fãcut rãu ºi a murit în curtea unui spital din Iaºi. În zonã se aflau mai multe persoane, inclusiv membrii unui echipaj al Ambulanþei, dar nimeni nu a intervenit
Jaful castanilor. Cum se îmbogãþesc preoþii din defriºãri ilegale
JUSTIÞIE Unde au ajuns banii delapidaþi de tandemul Vîntu-Luca
Cioacã, pãzea: Elodia e moartã!
CULTURÃ Peter Collett, un veritabil detector de minciuni
SPORT Haltere: Roxana Cocoº, medalie de bronz la stilul aruncat la Mondialele de la Paris
Box: Rudel Obreja a câºtigat procesul cu AIBA
INTERNAÞIONAL AGERPRES Italia: 'Cel mai important lucru este binele þãrii', afirmã Berlusconi
Un proeminent analist economic german îi avertizeazã pe bulgari sã nu se alãture euro
Grecia: Papandreou a cerut demisia tuturor miniºtrilor, conform televiziunii publice
Polonia: Donald Tusk, învestit oficial cu formarea noului guvern

-- in detaliu --

EDITORIAL - Rocada sus

Felul în care dl. Ponta, mânat de frustrarea de a-l vedea pe dl. Geoanã testându-ºi relaþiile la Washington în loc sã i le cedeze lui deschizându-i calea spre America, risca sã piardã cel mai înalt post deþinut de PSD (ºi unde dl. Geoanã ºi-a fãcut datoria blocând Senatul), indicã un instinct maladiv la liderul PSD.
Lucrurile s-au oprit însã la Senat unde pe dl. Geoanã l-au ajuns idele lui Marte chiar de 7 noiembrie, în ziua marii revoluþii socialiste din octombrie, ºi au continuat la partid unde acesta urma sã fie exclus. Delictul: declaraþii nepotrivite ºi vizitã 'fãrã mandat' în SUA. Nota bene - scrie Tia ªerbãnescu în Curentul - când dl. Geoanã s-a dus pe furiº la Moscova, PSD nu s-a supãrat deloc.
Luni însã Fidel Castro ºi Che Guevarra au tras un puci de 7 noiembrie - numai cã au încercat Batista: era chiar batista lor. Cu ce se mai ºtergeau la nas cei doi? Sau micuþul Corlãþean? Dându-ºi seama cã se pãcãlesc singuri, liderii PSD s-au rãzgândit ºi au abandonat lupta pentru Senat lãsându-l pe dl. Geoanã unde era ºi fãcându-se de râs. Iatã un început bun pentru sfârºitul dlui Ponta. Iar drama e cã nici nu pot acuza 'mâna lui Bãsescu' în automutilarea PSD - cãci dupã urmele pantofilor pare sã fie vorba de picioarele dlor Iliescu, Nãstase ºi Ponta: au mãsuri mici.
- Rocada (Curentul)



POLITIC - Geoanã: ªovãielnicul de mine l-a fãcut om pe Ponta. Ponta: îmi dau demisia dacã partidul îl iartã pe Geoanã sus

'Victor Ponta ameninã sã taie cu bomfaierul ºansele PSD de a reveni la guvernare', a susþinut ieri, preºedintele Senatului, Mircea Geoanã, la Relitatea TV. El l-a atacat pe socrul lui Ponta, senatorul Ilie Sârbu, fãcându-l mincinos, iar pe Ponta l-a fãcut responsabil pentru o cãdere viitoare a USL în sondaje. În replicã, Ponta a declarat la B1 TV cã, dacã vreun for al partidului îi va acorda clemenþã lui Geoanã, îºi va da demisia din funcþia de preºedinte ºi va convoca congresul formaþiunii.
'Decizia BPN a fost foarte clarã, eu nu voi accepta niciodatã sã nu aplic o decizie a BPN, nu fac niciun pas înapoi. Mergem mai departe cu cele douã lucruri, înlocuirea lui Geoanã cu Corlãþean (în fruntea Senatului- n.red.) ºi deja am sesizat Comisia de Integritate Moralã a PSD', a declarat Ponta, citat de Evenimentul zilei.
El a adãugat cã preºedintele Senatului a pierdut sprijinul politic al ambelor partide din USL ºi cã din câte ºtie nici actuala putere nu îl sprijinã, în mod oficial, pe Mircea Geoanã.
Dacã excluzi pe Geoanã, nu îl excluzi doar pe Geoanã, ci ºi ceea ce reprezintã el în partid, în afara partidului. Zestrea electoralã a PSD se micºoreazã, a declarat Mircea Geoanã.
- Geoanã: ªovãielnicul de mine l-a fãcut om pe Ponta. Ponta: îmi dau demisia dacã partidul îl iartã pe Geoanã (Evenimentul zilei)



POLITIC - Culmea tupeului în Parlament: ºeful Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei face, împreunã cu doi colegi, schema 'Butoane în grup' sus

Marþi, Camera Deputaþilor, sesiunea de vot final. Trei parlamentari PSD - Ana Gheorghe, Ion Dumitru ºi Ioan Stan - fiecare stând singur în bãnci, unul în spatele celuilalt, se întrec în a vota de mai multe ori ºi în locul colegilor lor absenþi.
În clasament se remarcã rapid Ioan Stan, care dã dovadã de o dexteritate demnã de invidiat, votând, în doar zece secunde, pentru o singurã lege de nu mai puþin de trei ori ºi folosind trei cartele diferite. Ana Gheorghe ºi Ion Dumitru rãmân la varianta clasicã a votului la douã mâini.
Culmea este cã, Ioan Stan, campionul votului la douã mâini cu trei cartele, este chiar preºedintele Comisiei parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii din Camera Deputaþilor.
Preocupat de votul solicitant, deputatul PSD nu a vãzut cã este filmat. A observat însã colegul sãu de partid Florin Iordache care l-a avertizat. Surprinzãtor însã, Ioan Stan nu ºi-a revizuit comportamentul. El s-a ridicat din banca pe care o ocupa în rândul rezervat PSD ºi s-a mutat pe un loc unde de obicei stau deputaþii liberali. A votat pentru el de douã ori, iar apoi crezând cã a scãpat de supraveghere a recidivat folosind cele trei cartele pe care le avea la el.
Rãmaºi la locurile lor, Ana Gheorghe ºi Ion Dumitru au continuat procedura de vot la douã mâini pânã la finalul ºedinþei.
- CULMEA TUPEULUI ÎN PARLAMENT: ºeful Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei face, împreunã cu doi colegi, schema 'BUTOANE ÎN GRUP' (Gandul)



ECONOMIC - Adevãrul despre investiþiile statului: au scãzut cu 60% în S1 ºi au tras în jos PIB-ul sus

Investiþiile publice reale din semestrul I au reprezentat numai 1,6% din PIB, în timp ce guvernul se laudã cu 6,4%.
Mult-aºteptatele investiþii noi finanþate ºi recepþionate de stat în prima jumãtate a acestui an, care ar fi trebuit sã impulsioneze economia s-au pãbuºit în realitate cu aproape 60% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut dupã standardele europene de evidenþã bugetarã (ESA 95), avertizeazã Consiliul Fiscal.
Aceastã cãdere aratã cã de fapt Guvernul nu a fãcut în mare parte decât sã achite facturi restante din anii trecuþi, legate de investiþii care au contribuit la PIB în anii trecuþi. De asemenea, aratã de ce nu se simt în economie investiþiile cu care se laudã autoritãþile ºi reflectã inclusiv impactul companiilor de stat care ºi-au restrâns bilanþurile în crizã.
Imaginea contrasteazã puternic cu datele oficiale prin care Guvernul clameazã o creºtere de circa 30% a cheltuielilor de investiþii în semestrul I.
- Adevãrul despre investiþiile statului: au scãzut cu 60% în S1 ºi au tras în jos PIB-ul (Ziarul financiar)



ECONOMIC - RCA se va scumpi din nou din 2012 sus

De anul viitor, poliþele RCA se vor scumpi cu pânã la 10%, au declarat surse din piaþa asigurãrilor. Aceste creºteri tarifare se datoreazã nivelului ridicat al pierderilor înregistrate de societãþile de asigurare pe segmentul auto.
Surse din cadrul Omniasig au declarat pentru ziarul 'Puterea' cã asigurãtorul plãnuieºte pentru 2012 o scumpire cu 10% a tarifului pentru poliþa RCA. 'Poliþele cu siguranþã se vor scumpi. Omniasig va merge pe o politicã a scumpirii, din cauza creºterii nivelului daunelor la persoanele fizice. În opinia mea, va fi o creºtere, la începutul lui 2012, de aproximativ 10%', ne-a declarat o sursã din cadrul Omniasig. Totodatã, conform unor brokeri din cadrul Uniunii Naþionale a Societãþilor de Intermediere ºi Consultanþã în Asigurãri din România (UNSICAR), doar prima tehnicã ar trebui sã însumeze minimum 128 de euro.
- RCA se va scumpi din nou din 2012 (Puterea)



SOCIAL - Unui bãtrân i s-a fãcut rãu ºi a murit în curtea unui spital din Iaºi. În zonã se aflau mai multe persoane, inclusiv membrii unui echipaj al Ambulanþei, dar nimeni nu a intervenit sus

Bãrbatul, însoþit de o rudã, a luat un taxi ºi a mers la Spitalul 'Parhon'.
Dupã ce a coborât din taxi, bãtrânul a rãmas în curtea spitalului, sprijinindu-se de un perete, timp în care ruda sa a intrat în clãdirea unitãþii medicale pentru a solicita un cãrucior cu rotile, cu care bãtrânul sã fie transportat spre triaj.
La scurt timp, bãtrânului i s-a fãcut rãu ºi a cãzut pe ciment, în curtea unitãþii medicale.
În zonã se aflau mai multe persoane, inclusiv membrii unui echipaj al Ambulanþei, care aduseserã un alt bolnav la spital, însã nimeni nu a intervenit.
În momentul în care ruda bãtrânului a revenit în curtea spitalului, bãrbatul era deja mort - scrie Gândul.
Medicul Adrian Covic, directorul Spitalului 'Parhon' din Iaºi a declarat, marþi, presei cã pacientul a ajuns mort în triaj ºi cã 'cei care ar trebui luaþi la rost sunt angajaþii ambulanþei aflaþi în curte, care au vãzut cã bolnavul e cãzut ºi nu au fãcut nimic'.
La rândul sãu, directorul Serviciului de Ambulanþã Iaºi, Florin Agapi, a anunþat cã a declanºat o anchetã internã în acest caz, rezultatele urmând sã fie fãcute publice la sfârºitul sãptãmânii.
- Unui bãtrân i s-a fãcut rãu ºi a murit în curtea unui spital din Iaºi. În zonã se aflau mai multe persoane, inclusiv membrii unui echipaj al Ambulanþei, dar nimeni nu a intervenit (Gandul)



SOCIAL - Jaful castanilor. Cum se îmbogãþesc preoþii din defriºãri ilegale sus

Sute de hectare de pãdure protejatã au dispãrut în ultimii zece ani din jurul mãnãstirii vâlcene Hurezi. Tãierile nu au fost anchetate niciodatã de autoritãþi, pentru cã defriºãrile sunt fãcute chiar de oamenii Bisericii Ortodoxe Române.
Mãnãstirea Hurezi din Vâlcea a avut de recuperat peste 600 de hectare de pãdure naþionalizate de comuniºti. O parte din fondul forestier era format din castani comestibili, o specie foarte cãutatã pe piaþa de mobilã, dar care poate fi tãiatã numai cu autorizaþii speciale. În 2000, a intrat în vigoare Legea Lupu, care prevedea cã pãdurile nu pot fi retrocedate decât parþial. În aceste condiþii, conducãtorii Episcopiei Râmnicului au hotãrât sã solicite cele 600 de hectare nu doar în numele mãnãstirii, ci ºi a parohiilor din jurul oraºului Horezu. Deºi acestea din urmã nu avuseserã niciodatã pãdure, au primit de la stat câte 30 de hectare.
- Jaful castanilor. Cum se îmbogãþesc preoþii din defriºãri ilegale (Romania libera)



JUSTIÞIE - Unde au ajuns banii delapidaþi de tandemul Vîntu-Luca sus

Realitatea Media, Grupul Editorilor ºi Difuzorilor de Presã ºi jurnalistul Mircea Dinescu se aflã printre beneficiarii celor peste 83 milioane euro delapidate de la PetromService. Beneficiarul principal (51 milioane euro) a fost însã Sorin Ovidiu Vîntu.
Noul dosar în care Sorin Ovidiu Vîntu ajunge pentru a treia oarã în arest preventiv dezvãluie mecanismele spãlãrii a aproape 100 de milioane de euro în doar ºase luni din anii electorali 2008-2009. Parte din banii delapidaþi au fost transferaþi de PetromService cãtre lanþuri de firme, majoritatea offshore-uri din Cipru, în baza unor contracte, unele reale, dar supraevaluate de 50 de ori, altele fictive.
Existã ºi situaþii în care beneficiarii finali au primit banii direct în cont, fãrã acoperire contractualã. Printre cei fãrã contract se aflã ºi poetul ºi jurnalistul Mircea Dinescu, în contul cãruia au fost transferaþi, la ordinul lui Vîntu, 100.000 de euro.
Au mai beneficiat de banii Petromservice ºi copiii lui Vîntu, Ioana ºi Ionuþ. Procurorii au reuºit sã descifreze ºi sã probeze traseul banilor cu ajutorul specialiºtilor de la SRI ºi Poliþia Capitalei.
- Unde au ajuns banii delapidaþi de tandemul Vîntu-Luca (Romania libera)



JUSTIÞIE - Cioacã, pãzea: Elodia e moartã! sus

Avocata Elodia Ghinescu a fost declaratã ieri decedatã din punct de vedere juridic. De acum, Cristian Cioacã poate fi trimis în judecatã. Magistraþii au declarat-o ieri moartã pe cale judecãtoreascã pe avocata Elodia Ghinescu. Sentinþa poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de cãtre orice persoanã care poate demonstra cã Elodia nu este moartã.
Dacã nimeni nu o va ataca, atunci se va emite un certificat de deces pe numele avocatei dispãrutã acum mai bine de patru ani.
- Cioacã, pãzea: Elodia e moartã! (Adevarul)



CULTURÃ - Peter Collett, un veritabil detector de minciuni sus

Expert în psihologie socialã ºi profesor la Universitatea Oxford, Peter Collett povesteºte într-un interviu acordat României libere cât de micã este diferenþa între gesturile care trãdeazã minciuna ºi cele care aratã anxietate ºi cum pot fi deosebite.
Autorul 'Cãrþii gesturilor' ºi 'Cãrþii gesturilor europene', Peter Collett, revine în România pentru a susþine vineri conferinþa 'Limbajul nonverbal ºi cele mai bune practici în business'.
Cred cã, dacã te perfecþionezi în aceastã înþelegere a gesturilor ºi apoi aplici ceea ce înveþi în relaþiile cu oamenii din jur, atunci vei fi mult mai eficient ºi mai fericit - nu doar când vine vorba de a interpreta stãrile ºi reacþiile celorlalþi, dar ºi când trebuie sã decizi cum ar trebui sã te comporþi tu faþã de ei. Nu cred cã desãvârºirea acestei capacitãþi de a interpreta gesturile te-ar putea face mai ezitant, dar cred cã existã destule ºanse sã te facã mai sceptic ºi, uneori, chiar mai rezervat în relaþiile cu ceilalþi. ªi motivul pentru care spun acest lucru e urmãtorul: cu cât cineva studiazã mai mult limbajul corpului, cu atât mai tare realizeazã ce dezacord existã între ce spun oamenii ºi ce dezvãluie limbajul corpului lor. Acest lucru e foarte evident la politicieni, pentru cã ceea ce ei spun ºi semnalele pe care le afiºeazã inconºtient aparþin, de multe ori, unor universuri complet diferite. ªi dacã studierea semnificaþiilor gesturilor te face mai sceptic în privinþa politicienilor, cred cã acesta nu e un lucru prea rãu, nu? Aº zice cã ar trebui sã ne strãduim toþi sã creãm o lume în care sã fie din ce în ce mai greu sã fim înºelaþi de cei din jur, mai ales de politicieni.
- Peter Collett, un veritabil detector de minciuni (Romania libera)



SPORT - Haltere: Roxana Cocoº, medalie de bronz la stilul aruncat la Mondialele de la Paris sus

Sportiva românã Roxana Cocoº a cucerit medalia de bronz la stilul aruncat în limitele categoriei 63 kg, marþi, la Campionatele Mondiale de haltere de la Paris Disneyland, cu 136 kg.
Cocoº a ocupat locul 6 la smuls, cu 107 kg, ºi s-a clasat pe locul 4 la total, cu 243 kg.
Medalia de aur la total a revenit rusoaicei Svetlana Þarukaeva, cu 255 kg (117 kg la smuls, 138 kg la aruncat), urmatã de kazaha Maia Maneza, 248 kg (109 kg smuls, 139 aruncat), ºi chinezoaica Ouyang Xiaofang, 246 kg (113 kg smuls ºi 133 kg aruncat).



SPORT - Box: Rudel Obreja a câºtigat procesul cu AIBA sus

Preºedintele Federaþiei Române de Box (FRB), Rudel Obreja, a câºtigat procesul împotriva Federaþiei Internaþionale a Boxului Amator (AIBA), a anunþat marþi FRB, într-un comunicat de presã remis Agerpres.
Federaþia Românã de Box, asistatã de avocatul spaniol Josep Vandellos, a câºtigat procesul împotriva AIBA, precizeazã comunicatul semnat de secretarul general al FRB, Niculae Constantinescu.
Astfel, FRB a avut câºtig de cauzã la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS).
Pe 8 martie, Comitetul Executiv al AIBA a decis suspendarea provizorie a FRB. Decizia a fost luatã dupã ce FRB a anunþat alegeri pentru conducerea sa pentru data de 27 octombrie 2010, cu scopul înlocuirii preºedintelui aflat în stare de suspendare, dar acest lucru nu a avut loc. Pe 2 decembrie 2010, AIBA a acordat FRB încã douã luni pentru a organiza alegeri, însã forul naþional nu a respectat acest termen, iar Obreja a continuat sã îndeplineascã funcþia de preºedinte, deºi era în stare de suspendare.
În septembrie, TAS a aprobat solicitarea FRB de a suspenda punerea în aplicare a deciziei AIBA de excludere provizorie ºi pierdere a calitãþii de membru AIBA, pânã la soluþionarea litigiului dintre AIBA ºi FRB.
Conflictul dintre AIBA ºi Obreja a izbucnit în timpul JO de la Beijing, din 2008, când oficialul român i-a acuzat pe oficialii federaþiei internaþionale cã ar fi manipulat arbitrajele meciurilor din cadrul turneului olimpic.



INTERNAÞIONAL AGERPRES - Italia: 'Cel mai important lucru este binele þãrii', afirmã Berlusconi sus

eful guvernului italian Silvio Berlusconi a explicat marþi searã cã a decis sa demisioneze odatã adoptate mãsurile economice promise UE, deoarece 'cel mai important lucru este de a face bine pentru þarã', transmite AFP.
'Trebuie sã ne preocupe situaþia italianã, ceea ce se întâmplã pe pieþe, pentru ca pieþele sã nu creadã cã Italia n-ar fi capabilã sau nu are intenþia sã aprobe aceste mãsuri pe care le-a cerut Europa', a declarat Berlusconi, într-un apel telefonic la unul dintre canalele sale de televiziune, Canale 5.
Berlusconi a considerat necesar 'sã demonstreze contrariul, cã noi suntem serioºi ºi cã acesta este primul lucru care ar trebui sã ne preocupe'. 'Apoi, mai sunt alte lucruri cum ar fi cine conduce sau nu guvernul', a adãugat el.
'Suntem într-un context dificil în ceea ce priveºte pieþele. Europa ne-a cerut mãsuri care ar trebuie sã ne susþinã economia ºi ni le-a cerut cu multã insistenþã', a reamintit el, estimând cã ele trebuie 'aprobate'.
Berlusconi a subliniat cã în prezent 'parlamentul este paralizat odatã cu dezertarea a ºapte membri ai majoritãþii noastre'. El a recunoscut cã trebuie sã 'ia act' de faptul cã 'guvernul nu mai are majoritatea pe care el a crezut cã o are'.
Camera Deputaþilor a votat marþi bilanþul pe 2010 al statului italian, dar cu doar 308 voturi, în timp ce majoritatea absoluta este de 316, ºi aceasta mulþumitã abþinerii opoziþiei ºi 'nemulþumiþilor' din partidul lui Berlusconi, PDL.
În legãturã cu viitorul, Berlusconi s-a declarat partizan al alegerilor anticipate faþã de termenul normal în 2013, recunoscând cã acest lucru trebuie sã îl decidã ºeful statului.
Preºedintele Giorgio Napolitano a indicat deja într-un comunicat oficial cã intenþioneazã sã înceapã imediat dupã plecarea lui Berlusconi consultãri cu toate partidele politice pentru a decide calea de urmat. El ar putea fi în favoarea formãrii unui guvern provizoriu sau sã dizolve parlamentul pentru a convoca alegeri anticipate.



INTERNAÞIONAL AGERPRES - Un proeminent analist economic german îi avertizeazã pe bulgari sã nu se alãture euro sus

Un proeminent ºi radical analist german a alimentat neîncrederea publicã în Bulgaria faþã de aderarea la zona euro, deja destul de solidã ca urmare a evoluþiilor îngrijorãtoare din uniunea monetarã.
'Dacã aº fi bulgar, nu aº dori în mod sigur sã mã alãtur clubului. De ce? Pentru cã Bulgaria evolueazã foarte bine, în ceea ce priveºte parametrii ei fiscali. Acest lucru îl aratã toate datele statistice', a declarat Hans-Olaf Henkel, fost preºedinte al Federaþiei Industriilor Germane, într-un interviu pentru radio Darik, preluat de Novinite.
Henkel, care a cerut recent ca economiile puternice europene sã pãrãseascã euro pentru o monedã germanã, a subliniat cã aderarea þãrii la zona euro ar atrage dupã sine imediat obligaþia de a acoperi cheltuielile fãcute de ceea ce el considerã a fi þãrile iresponsabile sud-europene.
'Bulgaria este cu siguranþã pe calea de a îndeplini criteriile de la Maastricht. Dacã aº fi în locul vostru, aº acþiona la fel ca britanicii, danezii, suedezii ºi polonezii, ocolind moneda comunã'.
Potrivit lui Henkel, Bulgaria se descurcã mult mai bine decât România în ceea ce priveºte îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, dar mai are un drum lung de parcurs în reducerea birocraþiei ºi combaterea corupþiei.



INTERNAÞIONAL AGERPRES - Grecia: Papandreou a cerut demisia tuturor miniºtrilor, conform televiziunii publice sus

Primul ministru grec Giorgos Papandreou a cerut marþi demisia miniºtrilor din cabinetul sãu, în cursul unei reuniuni extraordinare a consiliului de miniºtri, pentru a facilita formarea unui guvern interimar de coaliþie, a anunþat televiziunea publicã Net, citatã de AFP.
Potrivit ministrului turismului, Giorgos Nikitiadis, citat de Associated Press, toþi membrii cabinetului Papandreou ºi-au oferit demisiile în timpul reuniunii de marþi, pentru a-l ajuta pe premier.
'Suntem foarte aproape de formarea unui guvern de coaliþie', a subliniat ºi viceministrul educaþiei Evi Christophilopulou.
Papandreou a indicat în cadrul ºedinþei de marþi cã numele noului premier ar putea fi stabilit în aceastã searã, a menþionat un ministru din guvernul grec citat de Reuters.



INTERNAÞIONAL AGERPRES - Polonia: Donald Tusk, învestit oficial cu formarea noului guvern sus

Preºedintele polonez Bronislaw Komorowski l-a însãrcinat marþi oficial pe Donald Tusk, premierul la final de mandat, cu formarea noului guvern, în urma victoriei obþinute de partidul liberal Platforma Civicã (PO) în alegerile legislative din 9 octombrie, relateazã AFP.
'Vã rog sã acceptaþi misiunea de a forma noul executiv', a declarat ºeful statului, în cadrul unei ceremonii televizate.
Donald Tusk prezentase anterior demisia cabinetului sãu, care va gestiona afacerile curente pânã la învestirea noului executiv. Componenþa acestuia va trebui prezentatã preºedintelui pânã la 22 noiembrie ºi aprobatã ulterior de legislativ. 'Voi face totul pentru a forma acest guvern în mod eficient ºi cât mai curând posibil', s-a angajat Tusk.
Preºedintele Bronislaw Komorowski s-a adresat marþi Seimului /camera inferioarã a parlamentului/, reunit în prima ºedinþã din noua legislaturã, îndemnându-l sã adopte reforme 'rapide ºi curajoase', care sã protejeze creºterea economicã a þãrii. Printre reformele menþionate de ºeful statului se numãrã cele ale sistemului de pensii, serviciilor medicale, tribunalelor ºi administraþiei.
Komorowski a reafirmat angajamentul Poloniei, care deþine preºedinþia în exerciþiu a Uniunii Europene, dar nu este membrã a zonei euro, faþã de integrarea europeanã, ca ºi hotãrârea Varºoviei de a adopta moneda unicã, însã numai atunci când 'criza datoriilor va fi fost resorbitã'. 'Preparativele pentru uniunea monetarã vor constitui un motor important al modernizãrii þãrii noastre ºi îi vor creºte competitivitatea', a subliniat preºedintele.
Polonia este singura þarã din Uniunea Europeanã care a înregistrat creºtere economicã (+1,7) în 2009. În 2011, datoria publicã se apropie de 54% din PIB ºi, potrivit Ministerului de Finanþe, ar urma sã scadã uºor în 2012.
Guvernul polonez, ai cãrui principali miniºtri se aºteaptã sã fie reînvestiþi în funcþii, mizeazã pentru 2012 pe reducerea deficitului public la 2,9% faþã de 6,5% în 2011, ºi pe o inflaþie de 2,8%, comparativ cu 3,5% în anul curent